Cercetătorii încearcă să afle dacă un medicament care se folosește în tratamentul cancerului oral este eficient pentru pacienții cu cancer sau alți pacienți imunocompromiși care se recuperează în urma infectării cu noul coronavirus SARS-CoV-2.
Cercetătorii de la Ohio State University Comprehensive Cancer Center și de la Ohio State University Wexner Medical Center au în desfășurare un studiu clinic pentru a stabili dacă ibrutinibul, un medicament destinat tratamentului cancerului oral, poate ajuta, de asemenea, pacienții cu cancer sau cu alte boli care compromit sistemul imunitar să se recupereze după COVID-19.
Pentru acest studiu clinic de fază 2, medicii de la OSUCCC-James au avut în vedere să înscrie până la 78 de pacienți cu cancer sau o afecțiune precanceroasă care au fost spitalizați ca urmare a unei infecții cu noul coronavirus. Pacienții trebuie să fie randomizați pentru a primi fie 14 zile de tratament standard plus medicamentul de studiu ibrutinib, fie doar tratament standard. Pe tot parcursul acestui studiului, pacienții sunt monitorizați prin intermediul testelor de sânge pentru a li se măsura markerii inflamatori, răspunsul imunitar și alte funcții ale organismului, scrie doc.ro.
Ibrutinibul poate reduce ratele de deces la pacienții cu cancer bolnavi de COVID-19
Pentru a fi incluși în studiu, pacienții trebuiau să aibă antecedente sau diagnostic activ de cancer (solid sau hematologic) sau o afecțiune precanceroasă asociată cu suprimarea imunitară (gamopatie monoclonală cu semnificație nedeterminată, limfocitoză monoclonală cu celule B, anemie aplastică sau sindrom mielodisplazic) și să fie spitalizați în urma dezvoltării bolii COVID-19.
Acest studiu de fază 2 realizat de Ohio State University analizează cea mai bună doză de ibrutinib și cât de bine funcționează medicamentul în tratarea pacienților cu cancer infectați cu noul coronavirus, care necesită spitalizare, precum și efectele secundare. Ibrutinibul ar putea contribui la îmbunătățirea simptomelor COVID-19 prin reducerea răspunsului inflamator în plămâni, păstrând în același timp funcția imunitară generală. Acest lucru poate reduce necesitatea pacientului de a fi ventilat mecanic.
Pacienții primesc ibrutinib timp de o săptămână, după care tratamentul se repetă la fiecare 7 zile timp de două cicluri în absența progresiei bolii sau a toxicității inacceptabile. Pacienții care rămân spitalizați sau sunt readmiși după două cicluri pot primi încă două la discreția medicului. Pacienții cu cancer bolnavi de COVID-19 din grupul de control primesc îngrijiri obișnuite.
Hematologul Jennifer Woyach, co-investigator principal al studiului, spune că datele preliminare sugerează că ibrutinibul are potențialul de a reduce ratele de insuficiență respiratorie și deces la pacienții infectați cu COVID-19.
Ibrutinibul face parte dintr-o clasă de medicamente cunoscute sub numele de inhibitori ai tirozin kinazei lui Bruton (BTK). Aceste medicamente funcționează prin blocarea reacțiilor chimice specifice din organism implicate în procesele celulare. Utilizarea acestui medicament este considerată experimentală pentru acest studiu; totuși, ibrutinibul este aprobat de Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente pentru tratamentul anumitor tipuri de cancer, inclusiv limfom cu celule de manta, leucemie limfocitară cronică/limfom mic limfocitar și altele.
Acest medicament vizează și blochează o kinază specifică asociată cu inflamația pulmonară, fapt datorită căruia oamenii de știință l-au luat în calcul în eventualitatea că ar putea avea un potențial real de a contribui la scăderea acestei inflamații. Ibrutinibul ar face acest lucru prin oprirea eliberării necorespunzătoare de citokine care are loc în timpul bolii COVID-19 – un fel de reacție exagerată a sistemului imunitar care poate provoca multe probleme, inclusiv respiratorii, care pot amenința viața persoanelor afectate.
Pacienții cu cancer sau cu anumite afecțiuni precanceroase pot avea o imunitate mai mică la boli și infecții, din cauza naturii bolii sau a tratamentelor începute. Autorii studiului afirmă că este extrem de important să se efectueze studii clinice pentru a încerca îmbunătățirea îngrijirii în timpul bolii COVID-19 la acești pacienți, deoarece infecția cu noul coronavirus poate fi și mai periculoasă pentru persoanele imunocompromise.
Persoanele cu cancer, printre cele mai afectate de infecția cu SARS-CoV-2
Încă de la începutul pandemiei de COVID-19, pacienții cu cancer au fost identificați ca fiind un subgrup deosebit de sensibil al populației în fața noului coronavirus. S-a raportat că pacienții cu cancer prezintă un risc crescut de infecție cu SARS-CoV-2 și o desfășurare a bolii mai severă, cu o proporție mare de persoane care necesită un nivel ridicat de terapie intensivă, care au o boală care evoluează mai rapid și un risc mai mare de deces.
Cu toate acestea, cancerul cuprinde o gamă diversă de subtipuri și stadii tumorale primare, care afectează un grup eterogen de pacienți de toate vârstele, cu prognoze și rezultate foarte diferite. Prin urmare, etichetarea tuturor pacienților cu cancer ca fiind mai susceptibili la COVID-19 nu este rezonabilă.
Concluziile unui studiu care a analizat efectul subtipului tumoral și al demografiei pacienților cu cancer (vârstă și sex) asupra prevalenței COVID-19 și a mortalității au fost că rata tuturor cazurilor de fatalitate la pacienții cu cancer după infecția cu SARS-CoV-2 a fost semnificativ asociată cu vârsta. Practic, rata mortalității a crescut de la 0,10 la pacienții cu vârste cuprinse între 40-49 ani la 0,48 la cei cu vârste de 80 de ani și peste. De asemenea, pacienții cu tumori maligne hematologice (leucemie, limfom și mielom) au avut o traiectorie a bolii COVID-19 mai severă în comparație cu pacienții cu tumori solide.
CITEȘTE ȘI: Care sunt primele simptome ale infectării cu COVID-19 la copii: La ce trebuie să fii atent
Ohio State University, implicată și în testarea unui vaccin anti COVID-19
Centrul Medical Wexner al Universității de Stat din Ohio va fi unul dintre locurile de testare pentru un studiu clinic multicentric, implicând 30.000 de persoane, care testează vaccinul experimental numit AZD1222, co-dezvoltat de Universitatea Oxford și AstraZeneca.
Cercetătorii de la Ohio State University intenționează să recruteze aproximativ 500 de adulți pentru studiul randomizat, dublu-orb și controlat cu placebo, care va evalua cât de bine poate proteja acest vaccin împotriva COVID-19. Participanții la studiu vor primi fie vaccinul experimental, fie un placebo, li se vor preleva probe de sânge și vor fi urmăriți de experți medicali pe parcursul a doi ani. Studiul are în vedere persoanele cu risc mai mare de expunere, cum ar fi profesorii, studenții, lucrătorii din fabrici, angajații din restaurante și persoanele cu vârste de 65 de ani și peste.
Astfel de studii clinice se efectuează și în Europa (Marea Britanie și Italia, de exemplu), iar oamenii de știință fac apel la voluntarii sănătoși să se înscrie pentru a testa vaccinurile experimentale contra COVID-19, pentru a vedea dacă acestea funcționează.
