Deşi anual faci o serie de analize uzuale pentru a-ţi verifica starea generală de sănătate, există teste pe care dacă le faci la timp îţi pot salva viaţa. Iată cum poţi depista dacă prezinţi risc de boli cardiovasculare, sifilis, SIDA şi nu numai.
Ai grijă de inima ta!
Inima este bunul tău cel mai de preţ. Ea este practic motorul întregului organism, pe care trebuie să-l îngrijeşti cu cea mai mare atenţie.
Pentru a afla dacă suferi deja sau eşti predispus la afecţiuni cardiovasculare, îţi poţi face o analiză a sângelui prin care să fie măsurat nivelul de proteină C reactivă. De fapt, acest test depistează prezenţa inflamaţiilor în organism.
Corpul reacţionează în mod natural împotriva infecţiilor şi rănilor, dar nivelurile crescute ale acestei proteine pot duce la îngroşarea sau înfundarea arterelor.
De fapt, nivelul crescut de proteină C reactivă reprezintă un risc de boli cardiovasculare chiar mai mare decât colesterolul.
Excesul de proteină C reactivă (peste 3 mg/l) poate fi, de asemenea, asociat cu apariţia altor probleme de sănătate, inclusiv diabet, hipertensiune arterială şi Alzheimer.
CITEȘTE ȘI: Obiceiuri perverse: Credeai că au un efect pozitiv, dar îți îmbolnăvesc inima
Cine trebuie să-l facă?
Femeile care prezintă factori de risc pentru boli cardiovasculare, mai exact cele care au colesterolul mare (peste 200 mg/dl), tensiune arterială crescută (peste 140/90 mm Hg) sau care au rude cu boli de inimă.
Sifilisul trebuie depistat din timp
Urmează să te căsătoreşti, să naşti un copil, să te angajezi sau pur şi simplu să faci analizele anuale obligatorii? În oricare din situaţiile amintite ţi se va cere să faci testul Wasserman. Acesta este o metodă de diagnosticare a sifilisului, mai exact de depistare a bacteriei spiralate care produce boala, numită Treponema pallidum.
Sifilisul e o afecţiune contagioasă care se transmite, în 90% din cazuri, pe cale sexuală. Poţi lua însă boala şi prin înţepături, tăieturi, muşcături, sărut sau de la mamă la făt în timpul sarcinii. Sifilisul congenital este extrem de sever şi invalidant, putând fi fatal pentru nou-născut.
La adulţi, sifilisul netratat, ajuns în stadiu avansat, poate afecta sistemul cardiovascular, pe cel nervos, oasele şi organele interne. Boala poate fi vindecată, cu condiţia ca tratamentul să fie făcut cât mai repede după infectare.
Cine trebuie să-l facă?
Persoanele de vârstă matură, active din punct de vedere sexual, în mod special cele care au avut un contact sexual neprotejat, cele care au rude bolnave, personalul medical şi femeile însărcinate.
Anual fă un Papanicolau
Periodic, orice femeie adultă trebuie să facă un consult ginecologic. Anual însă este obligatoriu să faci testul Papanicolau pentru a descoperi dacă ai vreo afecţiune genitală sau dacă eşti predispusă la cancer de col uterin.
Testul nu este dureros, durează puţin şi constă în recoltarea unei probe de celule din mucoasa colului uterin. Prin această metodă sunt descoperite leziuni inflamatorii, infecţii vaginale sau modificări celulare caracteristice, induse de virusul papiloma de tip uman (HPV), o infecţie cu transmitere sexuală ce afectează 85% dintre femei.
Cine trebuie să-l facă?
Orice femeie, anual, după debutul vieţii sexuale. Chiar şi femeile care şi-au încetat viaţa sexuală sau care au trecut de perioada menopauzei trebuie să facă, de asemenea, în fiecare an acest test.
Atenţie! HIV nu se vede!
Virusul HIV se poate transmite prin contact sexual, prin contactul cu sânge infectat sau de la mamă la copil în timpul sarcinii, al naşterii sau al alăptării. Este important să-ţi faci testul HIV, chiar dacă consideri că riscul de a fi infectat este scăzut, pentru că cei care au virusul nu prezintă semne ale bolii şi adesea nici nu ştiu că sunt purtători.
Testul arată prezenţa în organism a anticorpilor împotriva HIV, virusul ce cauzează SIDA, iar pentru ca rezultatul examenului să fie concludent, trebuie să treacă între 3 şi 6 luni din momentul presupusei infectări.
Cine trebuie să-l facă?
Persoanele care au avut un contact sexual neprotejat sau au parteneri sexuali multipli cele care au suferit o intervenţie chirurgicală sau o transfuzie de sânge, persoanele care folosesc droguri injectabile, femeile însărcinate sau care doresc copii.
CITEȘTE ȘI: Ce trebuie şi ştii despre tomograf şi RMN: Când trebuie să faci asemenea investigaţii şi ce riscuri există
Testul care depistează orice
Poţi afla date despre sănătatea ta pe care alte tipuri de investigaţii nu le pot procura dacă faci un RMN. Testul de rezonanţă magnetică nucleară este nedureros şi este una dintre cele mai sigure metode de diagnostic. Este utilizată pentru a afla dacă suferi de afecţiuni cum sunt cele osoase, articulare, ale coloanei vertebrale, ale venelor, ale arterelor, tumori sau infecţii.
Cine trebuie să-l facă?
Orice persoană căreia medicul îi recomandă investigarea unui segment sau organ.
Această recomandare poate veni atunci când alte metode de diagnostic nu au reuşit să evidenţieze o disfuncţie.
Sfatul specialistului
În cadrul programului actual de evaluare a stării de sănătate există un minimum de analize aşa-zis vitale. Printre cele mai importante investigaţii medicale se numără: probele hepatice, cele renale, colesterolul, trigliceridele, proteina C reactivă, fibrinogenul, VSH-ul, HIV, sifilis.
Periodic, este bine să facem şi o electrocardiogramă, o radiografie cord-pulmonară, o ecografie tiroidiană, abdominală, o ecografie mamară şi testul Babeş-Papanicolau.
