Oul fiert. Medicul nutriţionist Mihaela Bilic a spus, cu doar o săptămână înainte de Paşti, cum ar fi cel mai bine să consumăm oul fiert.
„Ca oul fiert să fie prietenos cu organismul nostru și să avem beneficiile maxime ar trebui să fie oul cleios: albușul perfect coagulat și gălbenușul cleios – cel mai bine digerat și nu cade greu la bilă”, a spus Mihaela Bilic la Europa FM.
Aportul alimentar mai mare de ou în timpul sarcinii a fost asociat cu scăderea riscurilor de hipertensiune arterială și diabet zaharat gestațional. Un studiu a evaluat relația dintre colesterol sau ou ca sursă principală de colesterol alimentar și diabetul gestațional și hipertensiunea, două situații de risc major ale femeii în timpul sarcinii .
CITEȘTE ȘI: Nutriționistul Mihaela Bilic atenționează: Când devine oul un pericol pentru sănătate
Este adevărat că ouăle sunt bogate în colesterol. Un singur ou conține 212 mg, ceea ce reprezintă peste jumătate din aportul zilnic recomandat de 300 mg. Cu toate acestea, este important să reții că colesterolul din ouă nu crește la toată lumea colesterolul din sânge.
La 70% dintre oameni, ouăle nu cresc deloc colesterolul. La ceilalți 30% (denumite „hiper respondenți”), ouăle pot crește ușor colesterolul total și LDL ”rău”. Cu toate acestea, persoanele cu tulburări genetice precum hipercolesterolemia familială sau o variantă genică numită ApoE4 ar putea să limiteze sau să evite ouăle.
În plus, pacienții cu risc de boli cardiovasculare și care au suferit accidente vasculare ar trebui să-și limiteze aportul de colesterol. Oprirea consumului de gălbenușuri după un accident vascular cerebral sau infarct miocardic ar fi ca și cum ai renunța la fumat după un diagnostic de cancer pulmonar: o acțiune necesară, dar tardivă.
Efectul lor antibacterian se bazează pe mai multe mecanisme bactericide sau bacteriostatice. Unele dintre ele au o activitate puternică prin interacțiunea cu pereții bacterieni care declanșează în continuare permeabilizarea și moartea bacteriilor (lizozimă, beta-defensine aviare etc.).
Efectele celorlalte molecule sunt mai degrabă indirecte prin scăderea biodisponibilității fierului (ovotransferină) și a vitaminelor (avidină) care sunt necesare pentru o anumită creștere microbiană și prin inhibarea proteazelor microbiene care sunt factori virulenți de infecție (ovoinhibitor, cistatina) .
Colina este un nutrient despre care majoritatea oamenilor nici măcar nu știu că există. Totuși, este o substanță incredibil de importantă și este adesea grupată cu vitaminele B.
Colina ajută la construirea membranelor celulare și are un rol în producerea moleculelor de semnalizare în creier, împreună cu diverse alte funcții. Ouăle întregi sunt o sursă excelentă de colină. Un singur ou conține mai mult de 100 mg din acest nutrient.
Colesterolul LDL este, în general, cunoscut sub numele de colesterol „rău”. Un nivel ridicat de LDL este legat de un risc crescut de boli de inimă. LDL este împărțit în subtipuri bazate pe dimensiunea particulelor. Există particule LDL mici și dense și particule LDL mari.
CITEȘTE ȘI: Cum te ajută un ou fiert să îți reglezi nivelul de zahăr din sânge
Multe studii au arătat că persoanele la care au predominant particule LDL mici și dense prezintă un risc mai mare de boli de inimă decât persoanele care au mai multe particule LDL mari.
Chiar dacă ouăle tind să crească ușor colesterolul LDL la unii oameni, studiile arată că particulele se schimbă de la LDL mic, dens, la mare, ceea ce reprezintă o îmbunătățire.