S-a stins din viață Ileana Stana Ionescu: Încercările care i-au marcat viața. Celebra actrița Ileana Stana Ionescu a murit astăzi, 30 iunie 2024. Aceasta și-a dat ultima suflare pe patul de spital, la vârsta de 87 de ani. În ultima perioadă, actrița s-a confruntat cu probleme grave de sănătate.
Anunțul a fost făcut pe pagina de Facebook „Actori români-Valorile României nu mor”
„Cu durere în suflet, anunțăm trecerea la cele veșnice a actriței Ileana Stana Ionescu. Dumnezeu să o odihnească în pace și lumină veșnică!”, scrie pe pagina de Facebook „Actori români-Valorile României nu mor”.
„Dumnezeu să o odihnească! O generație dispare încet, încet… Iar va trebui să apelăm la arhivă pentru a o revedea pe marea actriță și frumosul om la Confesiuni”, a scris Iuliana Marciuc, pe Instagram.
Teatrul Național „I.L.Caragiale” din București anunță cu tristețe că „astăzi, 30 iunie, actrița Ileana Stana-Ionescu a plecat într-o lume mai bună”.
„Cei care vor să aducă un ultim omagiu îndrăgitei actrițe pot merge marți, 2 iulie, la capela Cimitirului Bellu Catolic. Ileana Stana-Ionescu va rămâne în istoria teatrului românesc, ca una dintre cele mai dăruite actrițe ale generației sale”, a anunțat Teatrul Național „I.L.Caragiale” din București, pe Facebook.
Viața Ilenei Stana-Ionescu „un lung şir de întâmplări”
Pentru Ileana Stana-Ionescu, viaţa a fost „un lung şir de întâmplări”, așa cum îi plăcea să spună. Şi-a dorit să devină jurnalist, dar descendenţa „nesănătoasă” a împiedicat-o. „Tatăl meu fusese ofiţer în armata lui Antonescu”, spunea actrița, într-un interviu pentru adevarul.ro.
”Nu mai ştiu exact ce m-a incitat la această profesie. Îmi plăcea să scriu, iar pe-atunci eram convinsă că pot face această meserie. Dar destinul şi-a spus din nou cuvântul. Pe vremea aceea, ca să poţi face Facultatea de Jurnalism, trebuia să ai un dosar pur, ceea ce nu era cazul meu. Aveam o descendenţă <nesănătoasă>: sunt pe jumătate italiancă, iar tatăl meu fusese ofiţer în armata lui Antonescu. Aşa că a trebuit să renunţ la această facultate”, a dezvăluit la acea dată actrița.
Nici copilăria actriței nu a fost prea fericită, deoarece și-a pierdut pe tatăl, la doar șase ani.
„A murit pe front. Mama s-a chinuit pe vremurile acelea grele, cu bani puţini. Dar m-a crescut în aşa fel încât n-am simţit toate neajunsurile şi criza de după război”, spunea actrița.
Bunicul din partea mamei era italian. Au crescut în aceeaşi casă, dar în ’48, când s-a făcut repatrierea, a plecat în Italia.
„A plecat împreună cu ceilalţi copii ai lui, fraţii mamei. Ea a rămas aici pentru că-şi pierduse cetăţenia italiană, prin căsătorie. A rămas singură aici, de asta spun că a fost o martiră. (…)Tata-mare, care era din Mantova, a fost un mare aventurier. Nu ştiu de ce s-a oprit tocmai aici, în România. Mama-mare nu era româncă, era austriacă. Au avut şase copii împreună. Însă atunci când el a plecat în Italia n-a vrut să-l urmeze, a zis că ea nu se desprinde de acest pământ. Eu n-am să înţeleg niciodată o asemenea alegere. Ce să te determine să te desparţi de copiii şi de bărbatul tău, după o viaţă împreună? Astăzi nu mai trăieşte niciunul dintre ei. Mai am în Italia doar nişte verişoare şi nişte nepoţi….”,povestea actrița.
Actrița a spus că marele ei regret este acela că nu a mai făcut un copil.
„Eram mereu ocupată la teatru şi mă gândeam că o pauză ca să aduci pe lume un copil nu e prielnică. Şi-acum îmi pare foarte rău… Când era mic, fiul meu, Andrei, îmi spunea mereu: <Aş vrea şi eu să am un frate mai mare. Sau măcar unul geamăn>. Oricum, bilanţul e pe plus. Le doresc şi colegilor mai tineri să aibă parte de tot ce am avut eu. Am lucrat cu mari actori, cu regizori de marcă, am mers în toată lumea cu teatrul… Iar combinaţia dintre viaţa personală şi cea profesională a fost şi ea una extrem de benefică”, a spus marea actriță.
