botanistii.ro
O linie vitală de apărare a organismului este integritatea, sănătatea mucoasei tubului digestiv, atrage atenţia dr. Elena Tănase, medic specialist în medicină internă. Medicul explică în ce fel trebuie să ne alimentăm pentru a ne menţine în formă.
Alimentele conţin, pe lângă macronutrienţi – proteine, glucide, grăsimi – si compuşi în cantitate foarte mică, micronutrienţi, dar cu rol vital în buna funcţionalitate a organismului, respectiv vitamine, minerale, explică dr. Elena Tanase, medic specialist în medicină internă, consultant nutritive la Clinica DigestMed, potrivit adevarul.ro.
„O alimentaţie echilibrată presupune aportul tuturor acestor principii alimentare, în proporţii optime. Este suficient dacă mesele sunt variate şi moderate cantitativ, apelând la absolut toate grupele alimentare pe care le-a lăsat natura“.
CITEȘTE ȘI: Cercetătorii americani dezvăluie efectul MINUNE al consumului de varză roşie
„În ceea ce priveşte sursele, trebuie făcute anumite precizări în funcţie de fiecare macronutrient în parte. Proteinele sunt formate din amestecul şi repetarea a 20 aminoacizi, în proportii variabile.“
Natura oferă ca surse proteice: carnea şi produsele derivate, peştele, oul, laptele şi produsele derivate – surse din regnul animal, precum şi: leguminoasele – fasole uscată, mazăre, năut, linte, soia, sâmburi şi seminţe: nuci, alune de pădure, seminţe diverse.
O menţiune trebuie făcută în ceea ce priveşte aportul de carne rosie – porc, vită, oaie. „Impactul asupra stării de sănătate este diferit dacă vorbim de carnea roşie neprocesată – carne, de preferat slabă, preparată în gospodărie şi carnea roşie procesată – mezeluri. Se consideră prudent consumul a 1 – 2 porţii carne roşie neprocesată/săptămână, un consum mai mare crescând riscul unei serii de afecţiuni prin fierul heminic conţinut, prin produşii care rezultă din metabolizarea grăsimilor şi proteinelor/aminoacizilor conţinute, precum şi produşii care rezultă în mod firesc din prepararea termică.
Consumul de mezeluri trebuie să fie rar şi foarte rar, pentru că au un nivel crescut de sare, conţin nitraţi/nitriţi, diverşi aditivi alimentari, precum şi produşi rezultaţi din procesul propriu-zis de preparare“.
Pe cele simple le găsim în fructe şi legume – glucoza si fructoza, în miere şi alte siropuri naturale – fructoza, în lapte – lactoza, dar şi în toate preparatele care conţin zahăr adăugat. „Zahărul – sucroza – ca un compus adăugat în preparate nu este vital organismului, ca atare, din punct de vedere nutriţional, ne putem lipsi de el. Totuşi, alimentaţia zilelor noastre face aproape imposibil acest deziderat. Important este să evităm excesul, pentru că, dacă se menţine într-o cantitate redusă – sub 10% din aportul caloric – foarte probabil nu are impact major pe starea de sănătate.
CITEȘTE ȘI: DIETA IDEALĂ, recomandată de toți nutriționiștii: varza, conopida și broccoli stau la baza ei
„Ambele categorii sunt vitale menţinerii unei stări de sănătate optime, nu degeaba ele sunt simultan prezente în principalele surse naturale: leguminoase, boabe-produse din cereale integrale“.
„O linie vitală de apărare a organismului este integritatea, sănătatea mucoasei tubului digestiv. La menţinerea acestei sănătăţi contribuie şi aportul optim de fibre alimentare.“
Alte roluri ale fibrelor alimentare sunt reducerea absorbţiei grăsimilor şi a compuşilor potenţial nocivi pe care îi ingerăm nedorit odată cu alimentele. „Recomandarea este de a se consuma 14 grame de fibre/1.000 de kilocalorii ingerate. Asta înseamnă că benefic este ca, la fiecare masă sa consumăm fie un fruct, fie o salată, fie garnitura din legume, fie un produs din cereale integrale, în cantitatea adaptată fiecăruia“.
Pe lângă aportul de fibre, fructele şi legumele aduc un aport extrem de valoros şi de variat de fitonutrienţi cu efect antiinflamator. „Dintre acestea, merită să punctăm în special: cruciferele – varza, conopida, broccoli, ceapa, tomatele, fructele de pădure, strugurii negri, cireşele, citricele, rodia.
Nu trebuie să uităm de condimentele cu rol antiiflamator: turmeric, usturoi, ghimbir, rozmarin, oregano, mentă, sinduf, chimen, coriandru, busuioc, frunze de dafin, anason, cuişoare, piper, patrunjel, mărar, păstârnac, cacao, precum şi ceaiul verde sau negru“.
Grăsimile alimentare se împart în două mari categorii: saturate şi nesaturate – care, la rândul lor pot fi mono sau polinesaturate. „Cele saturate sunt în special de provenienţă animală şi consumate în exces, favorizează sinteza hepatică de colesterol şi depunerea ulterioară pe vas, determinând îngustarea acestuia – proces de aterogeneză“. De aceea, aportul lor trebuie limitat la 7-10 % din aportul caloric.
CITEȘTE ȘI: CU CE ar trebui să mănânci pâinea pentru a slăbi
„Principalele surse sunt carnea grasă şi lactatele grase, însă potenţialul aterogen este mai mare în ceea ce priveşte grăsimea din cărnurile grase versus lactate grase. Lactatele nu se consumă degresate, se ajustează porţia funcţie de % de grăsime caracteristic produsului.
Grăsimile nesaturate sunt de provenienţă vegetală – sâmburi şi seminţe diverse şi uleiurile derivate, precum şi de provenienţa animal-diverse specii de peşti. O alimentaţie echilibrată se bazează şi pe consumul frecvent, chiar zilnic de seminţe diverse, precum şi uleiuri derivate, în special uleiul de măsline presat la rece. Măcar două mese pe săptămână ar trebui să se bazeze pe peşte“.