Nu puțini sunt cei cărora, cu siguranţă, li s-a întâmplat la un moment dat, într-o anumită împrejurare, să aibă sentimentul de déjà-vu, să trăiască impresia că au mai trăit evenimentul acela, că au mai văzut un gest, un chip, un peisaj sau fapte care tocmai se produc la momentul respectiv şi să-şi spună că este imposibil.
Studiile şi statisticile referitoare la acest fapt arată că 70% dintre oameni, altfel spus sapte din zece persoane au încercat, măcar o dată, o asemenea impresie de déjà-vu.
Caracteristicile sentimentului de déjà-vu
Conceptul déjà-vu (preluat din limba franceză şi devenit expresie internaţională, însemnând “deja văzut”), folosit pentru a numi senzaţia că cineva a trăit deja, a mai fost martor la o situaţie care tocmai se întâmplă, senzaţie însoţită de o stare de stranietate, de irealitate, a fost creat în 1876, de către filosoful francez Emile Boirac, preşedintele Universităţii din Grenoble (promotor, printre altele, al limbii esperanto).
Termenul s-a impus odată cu publicarea cărţii lui Emile Boirac – “Viitorul psihologiei” – câştigând teren în faţa altor concepte utilizate de către alţi specialişti, pentru a numi acelaşi sentiment de déjà-vu, precum “souvenir du présent” (folosit de filosoful Henri Bergson), “illusion of familiarity” (folosit de neurologul canadian Herbert Henri Jasper), “Identificerende Erinnerungsfälschung“ (conceptul germanului Emil Kraepelin, fondatorul psihiatriei moderne). În strânsă legătură cu déjà-vu s-au mai născut şi alti termeni, precum: déjà vécu (deja trăit), déjà senti (deja simţit), déjà visité (deja vizitat), potrivit site-ului destepti.ro.
Conform opiniei oamenilor de ştiinţă, sentimentul de déjà vu se caracterizează prin câteva aspecte de neconfundat: senzaţia de flashback (impresia repetării unui eveniment trecut) sau manifestarea unei amintiri “îngropate” de memorie, care reapare ca un eveniment nou, neprovocat sau ca o presimţire a prezentului.
Cum scapi de pietrele de la rinichi: Sfaturi esenţiale pentru o viaţă liniştită
Îţi transpiră PALMELE? Iată cum poți scăpa de asta!
La ce afecțiuni ești predispus în funcție de FORMA CORPULUI
Déjà-vu este o experienţă intimă, foarte personală, care nu poate fi interpretată sau împărtăşită cu altcineva şi care este însoţită de sentimente de perplexitate, uneori chiar anxietate sau, dimpotrivă, de o stare de bine. De regulă, experienta déjà-vu (nu intră aici cazurile patologice) apare instantaneu, poate dura de la câteva secunde la 1-2 minute, după care dispare.
Trei teorii pentru a explica sentimentul déjà-vu
Mecanismul senzaţiei de déjà-vu îi intrigă pe cercetători de multă vreme, dar, până în prezent, nicio explicaţie ştiinţifică nu a fost reţinută ca fiind satisfăcătoare. Există câteva teorii, dintre cele peste 40, care explică fenomenul parţial, pentru anumite situaţii:
Dubla perspectivă
Specialiştii ne recomandă, de exemplu, în încercarea de a da o explicaţie fenomenului, să ne imaginăm un ospătar, într-un restaurant, răsturnând, din greşeală, o farfurie. În momentul respectiv, creierul nostru analizează un număr mare de informaţii şi percepţii ale momentului: braţele ospătarului încercând să-şi găsească echilibrul, cererea lui de ajutor, mirosul mâncării etc. Într-o milisecundă, creierul reorganizează toate aceste date, raportându-le pe toate la situaţia respectivă. Atunci când apare senzaţia de déjà-vu, aceasta semnifică faptul că una dintre informaţii a fost înregistrată decalat, ceea ce determină creierul să o interpreteze ca pe un eveniment distinct, cu impresia că s-a petrecut deja, mai demult.
Holograma – confuzia cu trecutul
Această teorie, a hologramei, avansează ideea că amintirile noastre sunt stocate de creier sub forma unor holograme. Fiecare dintre noi are nevoie doar de un fragment de amintire pentru a reface toată imaginea. Folosindu-ne de exemplul anterior, să zicem că feţele de masă din restaurant sunt, poate, la fel ca faţa de masă din bucătăria bunicii. În memoria celui care intră în restaurantul respectiv, pentru prima dată, există această imagine, dar fără a putea fi identificată exact. Se creează atunci sentimentul de mediu familiar, cunoscut (ca in bucătăria bunicii), de déjà-vu, chiar dacă este prima oară când persoana trece pragul acelui restaurant.
MIRACOLUL din stup: Ce a putut găsi un apicultor deschizând unul dintre stupi!
Unde se fabrică în România pantofii celui mai valoros brand de top din lume / FOTO
Medicii lansează un avertisment dur: Obiceiul care-ţi DISTRUGE ficatul, rinichii şi inima
Atenţia divizată
Potrivit unei alte teorii – atenţia divizată – impresia de déjà-vu apare când creierul înregistrează informaţii despre realitatea din jur, în manieră subliminală, în momentele în care atenţia este distrasă de altceva. Când revine atenţia, senzaţia este aceea de a mai fi fost în locul acela (pentru că acolo a fost persoana respectivă, dar nu a fost conştientă, atenţia fiindu-i îndreptată în altă parte).
Sentimentul de déjà-vu – o disfuncţionalitate a creierului sau semnul unei minţi sănătoase?
Anul trecut, în 2016, o echipă de cercetători scoţieni, în frunte cu Akira O’Connor, profesor la Universitatea St. Andrew, din Regatul Unit, a lansat o ipoteză contrară celor existente, în sensul că senzaţia de déjà-vu, susţin aceştia, este semnul sănătăţii creierului, o formă de “verificare” a amintirilor. Până la această dată şi până la această teorie, cei mai mulţi specialişti puneau fenomenul déjà-vu pe seama unei disfuncţionalităţi a memoriei, constând în faptul că, în anumite împrejurări, o informaţie poate fi trimisă de creier în memoria de lungă durată, în loc de a fi stocată în memoria de scurtă durată, situaţie în care hipocampul, responsabil cu memoria, nu mai respectă circuitul consacrat al mecanismului amintirilor.
Analizând, în timpul experimentelor, activitatea cerebrală a voluntarilor, profesorul Akira O’Connor a observat că atunci când a provocat subiecţilor senzaţia de déjà-vu, nu hipocampul a intrat în activitate, ci zona cortexului prefrontal, care, în mod obişnuit, se activează în situaţia luării deciziilor. În momentul senzaţiei de déjà-vu, zona frontală a creierului “verifică” şi transmite un semnal dacă există o eroare de memorie, un conflict între ceea ce am experimentat cu adevărat şi ceea ce credem că am experimentat. O astfel de obdervatie confirmă şi faptul că sentimentul de déjà-vu este frecvent la cei tineri, odată cu înaintarea în vârstă sistemul de control general al corpului nostru fiind mai puţin capabil să repereze erorile de memorie.
De ce GREŞEŞTI când îi spui copilului tău că este deștept /STUDIU
Adio plombe! Dinţii se repară SINGURI cu un medicament pentru tratarea Alzheimer-ului
Utilizările NEOBIȘNUITE ale PIPERULUI în funcție de culoarea lui
Experienţa déjà-vu în parapsihologie
Pentru parapsihologi, senzaţia de déjà-vu ar fi o amintire a unui vis premonitoriu sau, mai mult, a unor experienţe din vieţi anterioare, ceea ce implică şi fenomenul de metempsihoză (reîncarnare). Ar fi vorba, de asemenea, de o percepţie telepatică a unei realităţi de dincolo de lumea materială, o amintire dintr-un Univers paralel, o formă de precogniţie (percepţie extrasenzorială cognitivă) – o ipoteză pentru care va trece foarte mult timp pentru a fi confirmată sau infirmată.
În plus, precogniţia, care presupune cunoaşterea unui eveniment înainte de producerea lui (fenomen neacceptat de comunitatea ştiinţifică), deşi seamănă, până la un punct, cu senzaţia de déjà-vu, nu se asociază, de obicei, cu o stare de stranietate, nu este simultană cu evenimentul în cauză şi vizează, de regulă, situaţii puternic marcate afectiv.
Un caz ieşit din comun
Un caz ieşit din comun este totuşi cel al unui britanic, în vârstă de 23 de ani, care, în urma analizelor nu a fost diagnosticat cu o boală anume, dar care, de şapte ani, trăieşte în continuu senzaţia de déjà-vu, şi când merge pe stradă, şi când ascultă ştirile la televizor, şi când se întâlneşte cu cineva etc. Este un caz care a atras atenţia specialiştilor şi căruia revista Journal of Medical Case Reports i-a dedicat un întreg studiu.
Totul a început în 2007, când tanărul se pregătea pentru începerea cursurilor, la Universitate. Traversase o perioadă mai tensionată, avusese momente pasagere de anxietate, în astfel de împrejurări începând să se confrunte cu senzaţia de déjà-vu. Când pleca în vacanţă, de exemplu, avea puternica senzaţie că vizitase deja locul de destinaţie şi că se află prizonier într-o buclă temporală. Într-atât de intens se manifestau senzaţiile de déjà-vu, încât a trebuit să renunţe să mai privească la televizor, să asculte la radio, să citească ziarele.
CITEȘTE ȘI:
NU mai oferi persoanelor în vârstă locul tău în autobuz, ne sfătuiesc medicii
Efectele ŞOCANTE ale fumatului: Specialiştii sunt în alertă
Ce spune POZIȚIA în care dormiți despre relația voastră
O serie de teste medicale, pe care le-a făcut în 2008, nu au indicat nicio anomalie legată de memorie şi niciun semn de epilepsie, cauza acestei probleme fiind, probabil, de natură psihologică, după afirmaţia medicilor. Mai exact, un nivel ridicat de anxietate, care a generat o disfuncţionalitate neuronală, în zona lobilor temporali (în zona tâmplelor), toate acestea formând un cerc vicios, pentru a cărui rezolvare medicii nu au găsit încă soluţia.
Fără îndoială că sentimentul de déjà-vu este o realitate care nu poate fi ignorată, nici uitată uşor, pentru că se leagă de multe întrebări referitoare la percepţia noastră despre timp, despre conştient şi inconştient, implică emoţii puternice şi, dincolo de încercările, deocamdată timide, ale specialiştilor, de a explica fenomenul, rămâne o zonă de mister în care surpriza, curiozitatea, neliniştea, bucuria, inefabilul se amestecă, ne provoacă, stârnesc nostalgii, speranţe, căutări pentru ceea ce are mai profund esenţa umană şi pentru zona de mister a fiinţei noastre. Sentimentul de déjà-vu este, poate, o altă cale spre noi înşine şi spre relaţia noastră cu marea taină universală.
