Dacă în urmă cu câţiva ani investigaţii medicale precum colonoscopia sau endoscopia digestivă superioară erau indicate după vârsta de 50 de ani, acum ele sunt recomandate cu 10 ani mai devreme. Care sunt motivele.
Dacă în urmă cu câţiva ani investigaţii medicale precum colonoscopia sau endoscopia digestivă superioară erau indicate după vârsta de 50 de ani, acum ele sunt recomandate cu 10 ani mai devreme, atrage atenţia dr. Ioana Husar, medic specialist gastroenterolog de la Clinica Laurus Medical.
Alimentația și modul de trai
Factori care au devansat indicaţia pentru aceste investigaţii ţin în special de alimentaţie si modul de trai, adaugă specialistul. „Deşi cu toţii ne propunem să avem o dietă cât mai sănătoasă şi de cele mai multe ori facem eforturi în acest sens, factorul financiar îşi spune cuvântul şi se ajunge la o alimentaţie defectuoasă.
Fast food-ul este un exemplu de invazie care trebuie să ne determine să rămânem fermi în alegerea surselor de hrană şi să ne facă atenţi la sursa acestora. O alimentaţie sănătoasă presupune consumul diferitelor alimente ce aparţin grupurilor alimentare de bază: proteine – carnea, ouăle şi legumele – lactate, fructe si legume – de sezon, de preferat; cereale, precum pâinea şi pastele făinoase; grăsimi şi dulciuri într-un mod echilibrat“.
CITEȘTE ȘI: Teo Trandafir, dezvăluiri în premieră după micşorarea stomacului: Ce mănâncă şi cum se menţine în formă
Mănâncă încet și mestecă bine
„Mănâncă încet şi mestecă bine“ poate fi unul dintre sloganurile unei alimentaţii corecte, însoţit de clasicul „nu te duce la cumpărături când îţi este foame“, mai spune dr. Ioana Husar, potrivit adevarul.ro.
Când este indicat consultul la gastroneterolog
Simptome precum constipaţia cronică, crampele abdominale sau/şi senzaţie de balonare, diaree cronică, prezenţa de sânge în scaun, dificultăţile la înghiţire trebuie să ne trimită de urgenţă la medicul gastroneterolog. „De asemenea, şi pierderea în greutate fără motiv sau senzaţia persintentă de oboseală ne indică eficienţa unui consult la medic“.
Un astfel de consult ajută la stabilirea indicaţiilor de tratament pentru afecţiuni de tip: boală de reflux gastroesofagian, gastrită cronică, ulcer gastroduodenal, cancer gastric, colecistită cronică, litiază veziculară, pancreatită, ciroza hepatică, boli inflamatorii intestinale, diverticuloză colonică, cancer colonic.
„Pentru o investigare amănunţită medicul poate recomanda o serie de analize sau investigaţii ca ecografie, endoscopie sau colonoscopie. Procedurile au rolul a investiga dar şi terapeutic, în cazul colonoscopiei şi endoscopiei dacă este necesar se pot preleva probe pentru diagnosticul de structuri suspecte sau testarea pentru Helicobacter Pylori“.
Proceduri efectuate sub sedare
Colonoscopia este o metodă de explorare a întregului colon folosind videoendoscopul flexibil cu unghi mare de vizibilitate. „Majoritatea pacienţilor o consideră o procedură dureroasă omiţând faptul că ea poate fi efectuată sub efectul sedării. Aceasta frică duce adesea la renunţarea efectuării investigaţiei şi imposbilitatea unui diagnostic precoce a unor boli devastatoare, cum este şi cazul cancerului de colon“.
CITEȘTE ȘI: Medicii trag un semnal de ALARMĂ: Cum se transmite bacteria care poate cauza CANCER la stomac
Endoscopia digestivă superioară – EDS – este procedură de examinare a esofagului, stomacului şi porţiunii iniţiale din intestinul subţire – duodenul – cu ajutorul unui tub flexibil numit endoscop, în vederea diagnosticării afecţiunilor ce pot apărea la nivelul acestor organe. „Ca şi colonoscopia ea poate fi efectuată sub efectul sedării, devenind astfel o procedură mai uşor de tolerat“.
