Foto: Pinterest.com
Aparut prin anii 70, termenul de burnout obisnuia sa descrie consecintele stresului acut in randul celor ce se dedicau ajutorarii altora, ca medicii sau asistentele. Acesta se manifesta prin epuizare, apatie si lipsa capacitatii de a mai face fata sarcinilor.
Poate afecta pe oricine, de la celebritati si corporatisti, pana la persoane casnice.
Surprinzator, nu exista o definite clara a ceea ce este burnout-ul, denumit si sindromul arderii complete. Astfel, este greu de diagnosticat si identificat, si nu se cunoaste un numar real al persoanelor care sufera din cauza acestei probleme.
Cei care duc o viata stresanta sunt pusi sub o presiune foarte mare, pana ajung sa se simta extenuati, lipsiti de vlaga, epuizati complet si incapabili sa se mai descurce. Oboseala este o reactie normala la stres, nu un semn al vreunei boli.
Cauzele pot fi suprasolicitarea profesionala, timpul prea scurt pentru indeplinirea sarcinilor, conflictele cu colegii sau neglijarea propriilor nevoi, ca rezultat al unui devotament prea mare fata de munca. Astfel de probleme au devenit un motiv comun pentru care oamenii isi iau zile libere pe motive medicale, relateaza doc.ro.
Unii experti cred ca la baza acestui sindrom stau si alte afectiuni, ca depresia sau tulburarea anxioasa. La fel de probabil sa cauzeze simptomele burnout-ului sunt si bolile fizice. Exista probleme ce ar trebui clarificate inainte ca cineva sa fie diagnosticat prea rapid cu aceasta afectiune.
CITEȘTE ȘI: În timp ce tu dormeai: lucrurile uimitoare pe care le face creierul în timpul somnului
Avertismentul profesorului Mencinicopschi: Cum se consumă ouăle de prepeliță în mod corect
Exista o varietate de simptome asociate burnout-ului si multe dintre ele nu ii sunt specifice doar acestuia. Acestea sunt impartite in 3 mari categorii:
Persoanele afectate se simt stoarse si epuizate emotional, incapabile sa faca fata, obosite si suparate, ramase fara energie. Fizic, apar durerile si problemele intestinale.
Distantarea de activitati legate de serviciu: Cei ce sufera de burnout au locuri de munca stresante care le provoaca frustrare. Devin cinici in relatiile cu colegii, incep sa se distanteze emotional si nu mai au sentimente pozitive legate de munca lor.
Burnout-ul afecteaza sarcinile de zi cu zi de la serviciu, de acasa sau atunci cand persoana isi ingrijeste un membru al familiei. Negativitatea le afecteaza modul in care isi privesc atributiile, astfel incat le este greu sa se concentreze, devin apatici si isi pierd creativitatea.
Din nou, lipsa cercetarii asupra acestei probleme afecteaza modul in care burnout-ul este diagnosticat si definit, lucru care impiedica masurarea si deosebirea acestei afectiuni de altele. Cele mai folosite sunt chestionarele, insa cele online nu sunt potrivite pentru a determina daca cineva sufera de acest sindrom sau de alta afectiune.
Presupusele simptome ale sindromului burnout pot avea si alte cauze, inclusiv boli mentale sau psihosomatice ca: depresia, tublurarile anxioase sau sindromul oboselii cronice. Oboseala si epuizarea pot fi determinate si de afectiuni fizice sau anumite medicamente.
Cateva dintre simptomele considerate obisnuite pentru burnout pot fi regasite si in cazurile celor care sufera de depresie: extenuare profunda, nefericire, performanta redusa.
CITEȘTE ȘI: Cel mai bun medicament: Beneficiile uimitoare ale râsului
Felul în care îți petreci weekend-ul te afectează: Cinci obiceiuri esențiale pentru sănătatea ta
Unii oameni ajung sa fie diagnosticati cu burnout, desi au depresie, atat de similare sunt uneori simptomele. De exemplu, daca ai depresie si esti sfatuit sa iti iei niste timp liber pentru tine ca sa iti revii din oboseala si epuizare, vei ajunge sa te simti chiar mai rau. Cineva cu burnout si-ar putea reveni de pe urma unei vacante, pentru ca oboseala ar disparea, pe cand cel care a primit sfatul gresit ar avea nevoie de un altfel de ajutor.
Burnout-ul are caracteristici specifice, ca de exemplu, majoritatea problemelor sunt legate de serviciu. Depresia, pe de alta parte, se manifesta in legatura cu toate aspectele vietii si are simptome specifice, ca stima de sine scazuta, sentimentul ca totul e in zadar, tendinte suicidale.
Asadar, desi cei care sufera de burnout s-ar putea sa nu sufere si de depresie, acest sindrom poate creste riscurile aparitiei depresiei.
De aceea, este bine sa vorbiti cu un psihoterapeut inainte sa va puneti singur diagnosticul. In acest fel, nu riscati sa incepeti singur tratamente inutile si nepotrivite.