Foto: Pinterest.com
Cercetătorii au descoperit într-un studiu recent că astrocitele, un tip de celule din creier, pot adăposti virusul HIV și apoi îl pot răspândi către celulele imunitare care circulă din creier spre alte organe.
Cercetătorii de la Rush University Medical Center din Chicago au descoperit că astrocitele, un tip de celule ale creierului, pot să adăpostească HIV și apoi să răspândească virusul către celulele imunitare care circulă de la creier spre alte organe. Ei au observat că virusul HIV a plecat de la creier pe această rută chiar și atunci când a fost suprimat prin terapie antiretrovirală combinată, un tratament standard în cazul infectării cu HIV.
Acest studiu demonstrează rolul critic al creierului ca rezervor de HIV, capabil să reinfecteze organele periferice cu virusul, afirmă oamenii de știință. Concluziile sugerează că, pentru a eradica virusul HIV din organism, strategiile de vindecare trebuie să abordeze rolul sistemului nervos central.
Virusul imunodeficienței umane atacă sistemul imunitar prin infectarea celulelor T CD4 pozitive, un tip de celule albe din sânge cu o importanță vitală în lupta impotriva infecției. Fără tratament, HIV poate distruge celulele T CD4 +, reducând capacitatea organismului de a genera un răspuns imunitar și ducând în cele din urmă la dezvoltarea bolii SIDA, potrivit doc.ro.
Terapia antiretrovirală, care suprimă eficient infecția cu HIV, a ajutat multe persoane să ducă o viață lungă și sănătoasă. Dar unele studii au arătat că mulți pacienți care iau medicamente antiretrovirale prezintă, de asemenea, semne de tulburări neurocognitive asociate cu HIV, cum ar fi probleme de gândire și de memorie. Cercetătorii știu că HIV pătrunde în creier în opt zile de la infecție, dar ce nu se știa este dacă celulele cerebrale infectate cu HIV pot elibera virusul care să migreze ulterior din creier înapoi în corp, pentru a infecta alte țesuturi.
Creierul conține miliarde de astrocite, care îndeplinesc o varietate de sarcini, de la susținerea comunicării între celulele creierului la menținerea barierei hematoencefalice. Pentru a afla dacă HIV se poate muta de la creier la organele periferice, echipa de cercetare de la Rush University Medical Center a transplantat astrocite umane infectate cu HIV sau neinfectate în creierul unor șoareci cu imunodeficiență.
CITEȘTE ȘI: Sfatul medicului pneumolog: Cum ne igienizăm căile respiratorii, echivalentul spălatului temeinic pe mâini
Cercetătorii au descoperit astfel că astrocitele infectate cu HIV au fost capabile să răspândească virusul la celulele T CD4 + din creier. Aceste celule T CD4 + au migrat apoi din creier în restul corpului, răspândind infecția la organele periferice, cum ar fi splina și ganglionii limfatici. Când tratamentul antiretrovirale a fost întrerupt, ADN-ul și ARN-ul HIV a devenit detectabile în splină, ceea ce indică o revenire a infecției virale.
Studiul de față demonstrează că virusul HIV aflat în creier nu este captiv în acea zonă, ci are capacitatea de a se muta (și chiar o face) înapoi în organele periferice prin traficul de leucocite, afirmă cercetătorii. De asemenea, studiul a scos în evidență rolul astrocitelor în susținerea replicării HIV la nivel cerebral, chiar și în cadrul terapiei antiretrovirale. Aceste informații au implicații semnificative pentru strategiile de vindecare a persoanelor infectate, deoarece astfel de strategii trebuie să poată să vizeze în mod eficient și să elimine rezervoarele replicării și reinfectării cu HIV.
HIV rămâne o problemă majoră de sănătate publică globală, care afectează 30 până la 40 de milioane de oameni pe tot globul. Pentru a ajuta pacienții, trebuie să se înțeleagă pe deplin modul în care HIV afectează creierul și alte rezervoare pe bază de țesuturi, concluzionează oamenii de știință. Deși sunt necesare studii suplimentare care să insiste asupra acestor descoperiri, cel de față face, totuși, un pas spre această înțelegere.
Creierul este un organ uimitor în sine, însă fiecare dintre noi poate urma câteva reguli pentru o mai bună sănătate cerebrală. Oamenii de știință spun chiar că aproape niciodată nu este prea târziu pentru a ne îmbunătăți sănătatea creierului. Ce putem face în acest sens?
Pe lângă consumul de alimente care stimulează creierul, precum afinele, nucile și peștele gras, poți lua și un complex nutraceutic pentru sănătatea creierului, bazat pe ulei de pește de mare adâncime, luteină, zeaxantină și complexul de vitamine B. De asemenea, e bine să mai reduci consumul de înghețată, brânză topită și mezeluri, care sunt unele dintre cele mai importante surse de sodiu și de grăsimi care duc la dereglarea valorilor tensiunii arteriale.
Cea mai simplă metodă pentru a mânca sănătos este ca jumătate din farfurie să fie umplută cu legume fără amidon, un sfert din farfurie să conțină carbohidrați complecși și un sfert proteine slabe (carne de pasăre de curte, ouă de la găini de curte, iaurt etc.).
La adulți, nivelul minim de mișcare pe săptămână este de 150 de minute. Chiar dacă nu te-ai mișcat foarte mult până în prezent, nu-ți face griji: la orice vârstă ai începe să faci exerciții fizice cu regularitate, vei observa îmbunătățiri semnificative nu doar în ceea ce privește forma fizică, ci și în ce privește performanțele de memorie – se pare că sportul mărește zonele de memorie din creier. Exercițiile de tip aerobic îmbinate cu antrenamentele de forță de cel puțin două ori pe săptămână îmbunătățesc sănătatea inimii, iar mai nou s-a aflat că fac același lucru și pentru sănătatea creierului.
Anxietatea și stresul cronicizat influențează negativ sănătatea emoțională, dar pot afecta și sănătatea fizică și pe cea a creierului. Meditația regulată sau o practică de mindfulness pot contribui la reducerea riscului de deteriorare a sănătății vasculare.
Lipsa somnului suficient sau somnul tulburat sunt asociate cu deteriorarea sănătății nu doar prin creșterea riscului cardiovascular și creșterea în greutate, ci și prin pierderea concentrării și a memoriei. Creierul are nevoie de acele ore de odihnă pentru a „curăța” neuronii și sinapsele și pentru a produce amintirile.
Pentru un creier sănătos, este extrem de important să rămâi activ social, să porți discuții, să citești, să faci cuvinte încrucișate, deoarece aceste lucruri contribuie la încetinirea sau la reducerea pierderilor de memorie și a depresiei asociate cu îmbătrânirea.