Află în cele ce urmează ce este angiografia coronariană, de ce se recomandă și ce se întâmplă în timpul acestei proceduri.
Trebuie spus mai întâi că arterele coronare alimentează miocardul – mușchiul inimii – cu sânge. Aceste artere se pot înfunda din cauza depunerilor de colesterol, de celule sau de alte substanțe, care formează placa de aterom. Din acest motiv, fluxul sangvin către inimă se poate reduce.
Dacă un cheag de sânge se formează și blochează circulația sângelui prin acea arteră, poate avea loc un infarct miocardic, situație în care poate fi nevoie de această investigație invazivă numită angiografie sau angiogramă coronariană. Medicii pot efectua, de asemenea, angiograme neinvazive, folosind scanări computerizate (CT) pentru a privi vasele de sânge ale unei persoane, dar această abordare nu este la fel de precisă.
De ce ai nevoie de angiografia coronariană?
Angiografia coronariană este un test special, care folosește razele X. Este efectuată pentru ca medicul să afle dacă arterele coronare ale pacientului sunt blocate sau îngustate, unde anume sunt blocate ori îngustate și cât de mult sunt afectate, scrie doc.ro.
O angiografie poate detecta cauza anginei, o durere toracică persistentă, poate depista o anomalie congenitală a arterelor coronare, dacă arterele nu sunt în orientarea corectă, o boală cardiacă valvulară, dacă există o problemă cu una sau mai multe dintre valvele inimii și cardiomiopatiile, adică bolile mușchiului inimii.
O angiografie îl poate ajuta pe medic să observe dacă pacientul are nevoie de tratament, cum ar fi o angioplastie sau un stent implantat, de o operație de bypass coronarian sau de o altă terapie medicală.
CITEȘTE ȘI: Unul din cele mai sănătoase uleiuri: Are grijă de inima ta și accelerează vindecarea rănilor
Ce se întâmplă în timpul unei angiografii coronariene?
Mai întâi, pacientului i se administrează un medicament pentru a se relaxa, dar va fi în continuare treaz, astfel încât să răspundă la solicitările medicului. Apoi, va fi fi dus într-o sală specială pentru această procedură, în cadrul spitalului. Pacientul se va întinde pe o masă medicală, în apropiere de angiograf.
Medicul va anestezia o zonă din corp, cum ar fi zona inghinală sau brațul, și va introduce un tub special, subțire (numit cateter), într-o arteră, conducându-l până la inimă. Pacientul nu va simți o durere mai mare decât atunci când i se recoltează sânge penttu analizele de rutină.
Un lichid numit substanță de contrast este introdus prin cateter, astfel încât arterele să se poată vedea bine odată ce vor fi folosite radiațiile. Medicul va face apoi radiografii, pe măsură ce lichidul trece prin arteră. Este posibil ca pacientului să i se ceară să își țină respirația sau să tușească în acel moment.
Prin studierea imaginilor obținute în acest mod, cu folosirea unei cantități foarte mici de radiații, medicul poate vedea orice probleme există la nivelul arterelor coronare.
În majoritatea cazurilor, procedura durează aproximativ 30 de minute.
Cum este resimțită această procedură?
Pacientul poate simți o ușoară presiune, pe măsură ce cateterul este introdus. Rareori, se poate confrunta cu un ușor disconfort în piept, pe măsură ce substanța de contrast pătrunde în corp. În timpul procedurii, ar putea apărea nevoia de a urina și, în cazuri rare, greața.
De asemenea, este posibil ca în timpul angiografiei pacientul să aibă o senzație ca și cum îl trec căldurile, din cap până în picioare, care va dura cam 20 de secunde, pe măsură ce lichidul special de contrast este injectat (această soluție conține iod).
După angiografie, pacientul este dus într-un salon de recuperare, unde trebuie să stea nemișcat câteva ore. Este posibil să simtă o durere sau o sensibilitate în locul unde a fost introdus cateterul sau de pe urma faptului că a stat întins pe spate. De regulă, persoana va putea merge acasă în aceeași zi, deși în unele cazuri este posibil să rămână peste noapte în spital. După angiografie, medicul va discuta rezultatele cu pacientul.
Când este necesară o angiografie coronariană?
Există trei situații în care medicul poate recomanda efectuarea unei angiografii:
1. Când alte investigații sugerează că există o probabilitate mare de îngustare a arterelor coronare și pacientul are deja simptome semnificative.
2. Pacientul este internat în spital pentru un infarct miocardic „minor”, prezintă semne care indică anomalii la nivelul inimii, iar un test de sânge pentru depistarea unei proteine numite troponină T (TnT) arată faptul că există unele leziuni la nivelul miocardului.
3. Dacă o persoană are un infarct miocardic major, este adusă direct în laboratorul unde se fac proceduri cardiace cu ajutorul cateterului, pentru a i se face o angiografie, ca parte dintr-o procedură de urgență de angioplastie. Dacă este nevoie de tratament de urgență, o angiografie coronariană poate fi efectuată împreună cu o angioplastie coronariană (operație prin care se refac vasele distruse).
CITEȘTE ȘI: Cu inima nu e de glumit: Simptomele care te avertizează că e bolnavă
Diferența dintre angiografia coronariană și angiografia CT
Angiografia CT este un alt test de diagnostic pe care medicii îl pot folosi pentru a privi vasele de sânge ale unui pacient. În timpul unei angiografii CT, medicul face mai multe radiografii ale corpului unei persoane. Preluarea mai multor radiografii îi permite medicului să construiască o imagine mai detaliată a vaselor de sânge ale unei persoane, comparativ cu o angiografie coronariană. O angiografie CT îi permite, de asemenea, medicului să vadă structura vaselor de sânge a persoanei în două sau trei dimensiuni.
Angiografiile CT sunt neinvazive și prezintă mai puține riscuri decât angiografiile coronariene, dar pot avea și ele efecte secundare, cum ar fi o creștere ușoară a riscului de cancer mai târziu în viață din cauza expunerii la radiații, o reacție alergică la colorantul de contrast, afectarea rinichilor ori leziuni ale pielii, ale vaselor de sânge sau ale nervilor.
Deși este puțin probabil ca angiografiile coronariene să provoace unei persoane efecte secundare grave, posibile complicații includ sângerare, reacție alergică la substanța de contrast, o infecţie, deteriorarea vaselor de sânge, bătăi neregulate ale inimii, cheaguri de sânge, afectarea rinichilor, acumularea de lichid în jurul inimii și un risc mic de accident vascular cerebral sau atac de cord. În general, o angiografie coronariană va provoca pacientului doar dureri minore și vânătăi.
În prezent, angiografiile coronariene sunt standardul atunci când vine vorba de diagnosticul precis al bolilor coronariene. Deși angiografiile CT sunt mai puțin invazive și costisitoare, ele oferă imagini de calitate mai scăzută și produc rezultate fals pozitive la o rată mai mare.
