Analize pentru depistarea cancerului de sân. Ecografia mamară și mamografia sunt două investigații importante pentru orice femeie. Acestea pot descoperi, timpuriu, o eventuală problemă la nivelul sânilor.
Dr. Gabriela Constantinescu, medic primar endocrinolog la clinica ExMedica a explicat cât de importante sunt testele pentru depistarea cancerului mamar și la ce interval de timp ar trebui repetate.
Ecografia mamară este o metodă neiradiantă utilă, în special femeilor sub 40 de ani, care au un țesut mamar glandular dens, ceea ce scade vizibilitatea leziunilor maligne la mamografie, scrie doctorulzilei.ro.
CITEȘTE ȘI: Nodulii la sâni: Cum se simte la atingere unul canceros față de alte tipuri de noduli
Mamografia este o metodă iradiantă, dar cea mai bună metodă de depistare a cancerului mamar. Este recomandat ca femeile să facă mamografie la 2 ani, după 40 de ani și la 1 an după 50 de ani. În funcție de rezultatul mamografiei, poate fi necesară repetarea la șase luni sau completarea cu alte investgații: RMN, puncție-biopsie.
Mamografia efectuată constant previne riscul de deces cauzat de cancerul mamar, după unele studii, cu mai mult de o treime. Se recomandă după 40 de ani, țesutul mamar fiind mai puțin dens, ceea ce crește acuratețea diagnosticului. Dacă pacienta are mase palpabile după 35 de ani, tot mamografia este metodă de primă intenție. Mamografia este necesară și dacă pacienta are sub 35 de ani și antecedente familiale (rude de gradul 1) de cancer de sân la vârstă tânără sau teste genetice corelate cu neoplazii, precum și leziuni suspecte ecografic sau leziuni clinice suspecte ( retracții/îngroșări ale tegumentelor, ulcerații sau secreții mamelonare cu sânge).
Riscurile neefectuării mamografiei sunt subestimate; acestea sunt mai mari după 50 de ani. Femeile au un risc de cca 12% de a dezvolta cancer mamar la un moment dat pe parcursul vieții, iar depistarea tardivă scade șansa de supraviețuire.
Cancerul de sân la bărbați este o afecțiune rară ( cca 1% din toate cazurile de cancer mamar), dar gravă. E mai frecvent la vârste înaintate, 60-70 de ani.
Factorii de risc sunt cei genetici- mutații genetice, de exemplu sindromul Klinefelter. Există un risc mai mare la cei care au mai avut în familie astfel de cazuri sau cancer de prostată. Factorii de risc dobândiți sunt tratamente hormonale, iradiere pentru neoplazii peste limita impusă, ciroză hepatică, afecțiuni testiculare asociate cu sterilitate, ginecomastie, dezechilibre hormonale
Diagnosticul este mai ușor în cazul bărbaților datorită țesutului mamar mult mai redus, leziunile putând fi palpate. Se va solicita apoi efectuarea unei mamografii, ecografii, biopsii, care dacă leziunea malignă este mică, poate fi chiar excizională. Aceste investigații se vor cere și în caz de scurgeri mamelonare cu sânge sau ulcerații.
Tratamentul presupune intervenția chirurgicală cu evidare ganglionară, chimioterapie, terapie de reducție sau antagonizare hormonală și/sau radioterapie.