Mai mulţi cercetători au realizat topul celor mai periculoase droguri, raportându-se la gradul de dependenţă al acestora, care poate fi stabilit în funcţie de mai multe criterii. Pe de altă parte, există studii care spun că există şi situaţii în care un drog nu creează dependenţă.
Din punctul de vedere al mai multor cercetători, potenţialul unui drog de a provoca dependenţă poate fi stabilit în funţie de efectele cauzate de acesta, de măsura în care substanţa creşte nivelul dopaminei din creier, de cât de multă plăcere simt oamenii când îl consumă, măsura în care substanţa provoacă simptome de sevraj şi în funcţie de cât de uşor o persoană care încearcă drogul va deveni dependentă, relatează CNN.
Totodată, mai există şi alte criterii de măsurare a potenţialului de dependenţă al unui drog, cum există, de asemenea, şi cercetători care susţin că niciun drog nu creează dependenţă în toate cazurile. Dată fiind varietatea de opinii, o modalitate de a clasifica drogurile în funcţie de pericolul lor este consultarea experţilor.
În anul 2007, psihiatrul şi neuropsihofarmacologul britanic David Nutt şi colegii săi au întrebat experţii în dependenţa creată de droguri exact despre cele menţionate mai sus, rezultatele acestora fiind următoarele:
Heroina
Nutt şi colegii săi au plasat heroina pe primul loc în topul drogurilor care creează dependenţă, oferindu-i trei puncte dintr-un scor maxim de trei. Heroina este un opiaceu care creşte cu până la 200% nivelul de dopamină din sistemul de recompensă al creierului în experimentele pe animale.
CITEȘTE ȘI: Alimentele la care trebuie să renunţăm: Au efect similar cu cel al drogurilor
În plus faţă de faptul că ar fi cel mai dependent drog, heroina mai este periculoasă şi din cauza faptului că doza care poate cauza decesul este de doar cinci ori mai mare decât cea necesară pentru a intra în acea stare euforică.
Heroina a fost, de asemenea, catalogată drept al doilea cel mai nociv drog când vine vorba despre prejudiciile aduse atât consumatorilor, cât şi societăţii. Piaţa de opiacee ilegale, incluzând şi heroina, a fost estimată la 68 de miliarde de dolari în anul 2009.
Cocaina
Cocaina are legătură directă cu dopamina folosită de creier pentru a transmite mesaje de la un neuron la altul. În esenţă, cocaina previne neuronii de la a opri semnalul dopaminei, rezultând o activitate anormală în căile urmate de sistemul de recompensă al creierului. În experimentele pe animale, cocaina a provocat creşterea de peste trei ori a nivelurilor de dopamină faţă de nivelul normal.
Se estimează că, la nivel global, între 14 şi 20 de milioane de oameni consumă cocaină şi că în anul 2009 piaţa de cocaină a fost în valoare de 75 de miliarde de dolari.
Cocaina în stare solidă a fost desemnată de experţi al treilea cel mai periculos drog, iar cocaina pudră, care are efecte mai slabe, fiind al cincilea cel mai periculos drog. Aproximativ 21% din persoanele care se droghează cu cocaină devin dependente la un moment dat de-a lungul vieţii.
Cocaina este similară altor stimulenţi care creează dependenţă, precum metamfetamina – ceea ce reprezintă o problemă, aceasta fiind mult mai accesibilă – sau amfetamina.
Nicotina
Nicotina este ingredientul dintr-o ţigară care creează cea mai mare dependenţă. Când cineva fumează o ţigară, nicotina este absorbită rapid de către plămâni şi livrată creierului. Echipa chestionată de Nutt a plasat nicotina pe locul al treilea în topul substanţelor care creează cea mai mare dependenţă.
Mai mult de două treimi din americanii care au încercat să fumeze s-au declarat dependenţi mai târziu în decursul vieţiii lor. În anul 2002 se estima că existau peste 1 miliard de fumători la nivel global şi, de asemenea, că fumatul va ucide peste 8 milioane de oameni anual până în anul 2030.
Din experimentele efectuate pe şobolani rezultă că nicotina le creşte acestora nivelul de dopamină din sistemul de recompensă al creierului de la 25% până la 40%.
Barbituricele
Barbituricele – cunoscute şi sub numele de „gloanţe albastre“, „gorile“ sau „doamnele roz“ – reprezintă o clasă de droguri care au fost folosite iniţial pentru a trata anxietatea şi pentru inducerea somnului. Acestea se află în legătură cu semnalarea chimică din creier, efectul fiind acela de oprire a unor regiuni ale acestuia.
În doze mici, barbituricele cauzează euforie, dar dozele mai mari pot fi letale deoarece acestea pot suprima respiraţia.
Dependenţa de barbiturice a atins cote înalte atunci când drogurile erau accesibile prin prescripţie medicală, dar aceasta a scăzut dramatic pe măsură ce alte droguri le-au înlocuit. Acest fapt evidenţiază rolul pe care îl are în crearea de dependenţă: dacă un drog care creează dependenţă nu este uşor accesibil, acesta poate face puţin rău. Experţii chestionaţi de Nutt plasează barbituricele pe locul patru în topul substanţelor care creează dependenţă.
Alcoolul
Alcoolul a avut un punctaj de 1,9 din maximul de 3 puncte. Alcoolul are multe efecte asupra creierului, iar în experimentele de laborator, realizate pe animale, acesta creşte nivelurile de dopamină din sistemul de recompensă al creierului cu 40-60%.
22% din persoanele care au consumat alcool dezvoltă o dependenţă pentru această substanţă la un moment dat de-a lungul vieţii. Două miliarde de oameni au consumat alcool în anul 2002, raportează Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), şi peste trei milioane de oameni au decedat în anul 2012 din cauza prejudiciilor aduse de alcool organismului. Alţi experţi plasează alcoolul pe primul loc în topul clasamentului din punct de vedere al nocivităţii.
