descopera.ro
Vom da ceasurile înapoi în noaptea de sâmbătă spre duminică, mai exact în noaptea de 26 spre 27 octombrie, când ora 4:00 devine ora 3:00. Deși câștigăm o oră de somn în plus, această practică ne influențează starea de sănătate, avertizează specialiștii.
Până de curând, toate statele membre ale Uniunii Europene erau obligate să schimbe ora de două ori pe an pentru a beneficia de cât mai multă lumină naturală într-o anumită perioadă de timp. Astfel, ceasurile se dau cu o oră înainte în dimineața ultimei duminici din martie și se dau cu o oră înapoi în dimineața ultimei duminici din octombrie, pentru a se reveni la ora standard.
În ultimii ani, s-a discutat mult la nivel european despre renunțarea la schimbarea orei. Țara noastră nu a luat încă o decizie privind această practică, așa că vom da ceasurile înapoi în noaptea de sâmbătă spre duminică.
CITEȘTE ȘI: Trei idei pentru un mic dejun sănătos şi săţios: Ce conţine gustarea care combate tristeţea
Schimbarea orei vine la pachet cu stări de oboseală, nervozitate și chiar depresie, spun specialiștii, scrie doc.ro. În 2016, aceștia au ajuns la concluzia că procesul de adaptare la trecerea la ora de iarnă ar putea fi mai dificil pentru unii dintre noi decât s-a presupus în trecut1. Cercetătorii au ajuns la concluzia că schimbarea orei, în special toamna, îi face pe oamenii să aibă, pentru o anumită perioadă de timp, simptome asemănătoare cu cele resimțite de cei care călătoresc și care trebuie să se adapteze la diferența de fus orar (oboseală accentuată, insomnie, tulburări digestive sau stări de confuzie).
Oamenii de știință spun că adaptarea organismului la trecerea la ora de iarnă poate dura până la patru săptămâni și că unii dintre noi nu reușesc niciodată să se adapteze acestui proces.
Multe dintre efectele schimbării orei au loc din cauza modificării rutinei de funcționare a corpului uman, rutină care se repetă în cicluri de 24 de ore. Ritmul circadian este influențat de mulți factorii de mediu, precum expunerea la lumină și întuneric, și ne ajută să fim în stare de alertă pe parcursul zilei, să simțim când ne este foame sau ne anunță când trebuie să mâncăm și când trebuie să dormim. Când se mențin programul de somn și mesele la aceleași ore, organismul funcționează ca un ceas. În caz contrar, apar perturbări de bioritm.
Așa cum am mai spus, ritmul circadian este influențat de lumina soarelui. Aceasta dictează câtă melatonină produce corpul nostru. Când avem parte de multă lumină, organismul produce o cantitate mică de melatonină. Când este întuneric, organismul secretă melatonină, acest hormon care induce somnul.
Trecerea la ora de iarnă ne tulbură somnul, pentru că mulți avem probleme în a ne adapta să dormim mai târziu, dar totuși să ne trezim devreme pentru muncă sau școală. Din cauza tulburărilor de somn cu care ne confruntăm în această perioadă, trecerea la ora de iarnă poate provoca scăderi ale performanței, concentrării și memoriei, precum și oboseală și somnolență în timpul zilei. Pe lângă modificările somnului, pot să apară și astenia, vertijul și irascibilitatea.
Expunerea redusă la lumina naturală a soarelui poate duce la schimbări de dispoziție, din cauza producție scăzute de serotonină, hormonul fericirii. Astfel, există riscul apariției depresiei. De aceea, este important ca în această perioadă a anului să facem în continuare plimbări în aer liber, indiferent de starea vremii.
Un studiu din 2014 a arătat că trecerea la ora de iarnă crește nivelul de cortizol.
Cortizolul este hormonul stresului care atinge cele mai mici niveluri în timpul nopții și care are un nivel ridicat dimineața devreme. În cazul persoanelor cu afecţiuni cardiovasculare, organismul secretă în exces hormoni de stres, care pot creşte tensiunea şi pot favoriza apariția accidentelor vasculare cerebrale.
Mai multe cercetări prezentate la Întâlnirea anuală a Academiei Americane de Neurologie din 20163 arată că cei care au peste 65 de ani și bolnavii de cancer au un risc crescut de accident vascular cerebral în cele două zile care urmează schimbării orei, spre deosebire de cele două săptămâni de dinainte și după trecerea la ora de iarnă.
De vină pentru asta sunt hormonii. Senzația de foame este controlată de trei hormoni: insulina, grelina și leptina. Când nu mâncăm pentru câteva ore, nivelul de insulină din corp se diminuează din cauza lipsei de nutrienți, iar organismul secretă grelina, hormonul care dă senzația de foame. Pe măsură ce mâncăm, este secretată leptina, hormonul care dă senzația de sațietate. Acești hormoni sunt asociați cu lipsa de somn, ceea ce explică motivul pentru care atunci când somnul ne este perturbat, avem tendința să consumăm calorii în plus.
CITEȘTE ȘI: Oboseală continuă, lipsă de energie sau stări dese de tristețe = HIPOTIROIDIE!
Pentru ca trecerea la ora de iarnă să nu te afecteze foarte tare, este bine ca seara să adormi până la ora 22.00 și să renunți la activitățile suprasolicitante. Totodată, este important și să eviți expunerea la lumina albastră artificială emisă de ecranele telefoanelor mobile și să încerci să te trezești în fiecare dimineață la aceeași oră. Pe lângă aceste schimbări, adoptă și o dietă echilibrată, bogată în fructe, legume și semințe, care au în compoziție uleiuri şi grăsimi sănătoase. Importante sunt și alimentele bogate în acizi grași Omega-3 (peștele gras) sau acizii grași Omega-6 (uleiul de măsline sau de floarea-soarelui, presate la rece, avocado, nuci).