Într-o dezbatere online organizată de Salvaţi Copiii România, medicul pediatru Mihai Craiu a atras atenţia că există trei căi prin care copiii infectaţi, dar fără simptome, pot transmite mai departe virusul.
De asemenea, medicul semnalează faptul că nu copiii sunt în cel mai mare pericol, deoarece ei fac extrem de rar forme grave ale bolii COVID-19, ci profesorii, care pot suferi de diverse comorbidităţi. „În pericol foarte mare sunt dascălii, ei trebuie să poarte măşti medicale, viziere şi copiii să răspundă la ore stând jos. Grijă mare la bunicii care îi duc şi aduc pe copii de la şcoală”, spune medicul.
Pentru a reduce la minimum riscul de contractare şi răspândire a virusului SARS-CoV-2, doctorul Craiu aminteşte câteva măsuri care, dacă sunt puse în aplicare, pot preveni focarele în şcoli.
CITEȘTE ȘI: Cum ajung copiii să mintă din cauza părinților/ STUDIU
Distanţa fizică de 1 metru, insuficientă
Cele două elemente care pot reduce semnificativ riscul de îmbolnăvire cu noul coronavirus sunt masca de protecţie, respectiv viziera (în cazul profesorilor, care sunt mai vulnerabili decât copiii) şi distanţa fizică – nu de 1 metru, aşa cum apare în ghidurile elaborate recent de autorităţi, ci de minimum 2 metri, recomandă specialistul.
„Distanţa de 1 metru nu este suficientă pentru a limita contaminările cu SARS-CoV-2. Atunci când respirăm, fără să vorbim, emitem picături de salivă de dimensiuni diferite, unele de ordinul zecilor de microni – prin comparaţie, un fir de păr are 80 de microni grosime. Sunt persoane care vorbesc mai intens, mai zgomotos şi se vede. Aceste picături mari de salivă, gravitaţional, au tendinţa să sedimenteze, se aşază la sol, în medie în 4-5 secunde, şi se împrăştie pe o distanţă mai mare de 1 metru. Datele actuale şi fizica ne spun că acest metru necesar este insuficient. De aceea, în recomandările recente apare distanţa de 2 metri”, a adăugat dr. Craiu.
Cum se poate transmite virusul în şcoli
Există trei modalităţi prin care putem să ne infectăm de la un asimptomatic, atrage atenţia medicul pediatru. Prima constă în contactul direct, adică prin atingerea fizică, lucru dificil de oprit la şcoală pentru cei mici. A doua modalitate presupune contactul indirect, deci prin atingerea unei suprafeţe care a fost contaminată cu picături de salivă ce conţin virusul. Nu în ultimul rând, a treia posibilitate de infectare este prin intermediul aerului. Iar la acest capitol medicul ridică o problemă des întâlnită, şi anume spaima de curent, specifică românilor.
„Este imperios necesară purtarea măştii în clase, în spaţii închise neventilate, pe durata orei. Trebuie aerisite clasele. La noi e spaima asta de curenţi, de aer, ne trage curentul, ca neam”, a spus doctorul Craiu.
„Contrar a ceea ce ne-am aştepta prin bun-simţ de la fizică, nu în picăturile mari de salivă e cea mai mare încărcătură virală, ci în saliva sub formă de aerosoli. Când vorbim, viteza cu care ies aceste picături creşte la 10 metri pe secundă. Cu cât vorbim mai intens, cu cât avem capacitate pulmonară mai mare şi cu cât suntem mai înalţi, vom transmite în jurul nostru o cantitate mai mare de salivă”, a explicat medicul.
Lăcrămioara Bozieru, profesoară: „Ne pregătim pentru cel mai smintit an şcolar posibil”
CITEȘTE ȘI: De ce să NU dai copiilor să bea apă de la robinet
Trebuie să încercăm să revenim la o viaţă dominată de decizii raţionale
„Personal consider că trebuie încercată deschiderea şcolilor, acolo unde experţii în epidemiologie consideră posibil (dacă şcoala are autorizaţie sanitară şi este pregătită), folosind strategiile de prevenţie cunoscute. Trebuie să încercăm să revenim la o viaţă dominată de decizii raţionale, nu la cea actuală, plină de spaime şi ştiri false.
Sunt multe persoane îngrijorate. Şi e normal să existe o preocupare crescută. Mai ales că a fost mediatizată inabil ştirea închiderii celor 22 de şcoli din Franţa, la doar câteva zile de la începutul anului şcolar. Ştirea corect prezentată este aşa – s-au închis 12 şcoli, din cele peste 60.000 de instituţii de învăţământ franceze. La care se mai adaugă 10 în insula Reunion. Deci 0,036% şcoli închise”, a scris dr. Craiu într-o postare recentă pe o reţea de socializare.
„Şcoala românească are vulnerabilităţile pe care le ştim cu toţii, iar modelul de educaţie trebuie să ţină cont de acestea. Peste 35% dintre copii sunt în risc de excluziune socială, iar revenirea la şcoală, în format clasic, este esenţială pentru ei şi familiile acestora. Dar autorităţile locale trebuie să facă tot ce e cu putinţă pentru ca toţi copiii să fie în siguranţă sanitară”, a declarat Gabriela Alexandrescu, preşedinte executiv Salvaţi Copiii România, în cadrul dezbaterii online „Cum începe şcola în context pandemic”.
