bigcommerce.com
Valeriana (Valeriana officinalis), cunoscută şi ca heliotrop de grădină, este o plantă cu origini din Europa şi Asia. Încă din antichitate, rădăcina acestei plante este folosită în tratarea insomniilor, stărilor nervoase, tremurăturilor, durerilor de cap şi a palpitaţiilor.
Valeriana are un efect sedativ, iar în ultimii 2000 de ani a fost folosită pentru a oferi o stare de relaxare şi pentru a îmbunătăţi somnul, mai ales în cazul persoanelor care suferă de afecţiuni precum artrite reumatoide, hipotiroidism, HIV sau stres post traumatic. Unul dintre principalele efecte este reducerea tulburărilor din timpul somnului sau timpul necesar pentru a adormi, fără să provoace dependenţă sau riscuri asupra sănătăţii, potrivit csid.ro. Consumată corespunzător, poate fi alternativa ideală a pastilelor pentru insomnii în cazul pacienţilor cu tulburări de somn de lungă durată.
Valeriana este cunoscută şi ca diazepamul natura, datorită efectelor similare pe care le are în privinţa reducerii anxietăţii, la fel ca în cazul medicamentelor din clasa bezodiazepinelor, Valium şi Xanax.
CITEȘTE ȘI: Durerile de încheieturi, mai frecvente în sezonul rece. Plantele care te scapă de ele
Valeriana creşte nivelul GABA (acidul gamma-aminobutiric) din creier care este scăzut în perioadele scurte sau lungi de stres. De asemenea, reduce reacţiile fizice din timpul situaţiilor stresante şi reduce tensiunea arterială.
Valeriana creşte nivelul GABA din creier, deficitul de GABA cauzând anxietate, agitaţie şi comportament obsesiv, toate acestea fiind simptome regăsite în special la copiii care suferă de ADHD.
Valeriana poate suprima spasmele musculare, iar potrivit studiilor, inhibă contracţiile muşchiului uterin.
Într-un studiu la care au participat 100 de femei aflate la menopauză, care nu mai aveau parte de un somn de calitate, 30% dintre participanţii cărora li s-a administrat valeriană, au putut dorimi mai bine după patru săptămâni.
În urma studiilor s-a descoperit că valeriana ajută la întărirea vaselor de sânge şi îmbunătăţirea elasticităţii, toate acestea fiind benefice pentru sănătatea inimii. În plus, în urma consumului de valeriană se reduce tensiunea arterială, vasele de sânge lărgindu-se şi fiind mai relaxate.
Ajută la reducerea frecvenţei convulsiilor epileptice.
Reduce ameţeala.
Poate fi folosită acasă, ca remediu pentru crampele de stomac, deoarece în urma consumului se reduc spasmele musculare.
Persoanele în vârstă sunt mult mai vulnerabile în privinţa pierderilor de memorie şi a altor tipuri de probleme cognitive cu care se confruntă după o intervenţie chirurgicală. În urma unui studiu s-a descoperit că valeriana reduce riscul declinului cognitiv, la o lună după o intervenţie pe inimă, în comparaţie cu placebo.
Baia în valeriană de trei ori pe săptămână timp de trei săptămâni ajută la îmbunătăţirea dispoziţiei, a somnului şi reduce durerea provocată de fibromialgie.
În cazul în care nivelul colesterolului este ridicat, valeriana protejează rinichii de boli care ar putea fi provocate de cantităţi mari de grăsime.
Reduce migrenele şi durerile de cap.
Amelioreză durerile de genunchi.
Ameliorează tremuratul mâinilor.
Ameliorează depresia şi afecţiunile bipolare.
CITEȘTE ȘI: Medicii avertizează: Pericolul ceaiurilor de muşeţel, mentă, tei şi alte plante
Deşi se presupune că în urma consumului de valeriană nu te supui riscurilor, studiile realizate de clinici au demonstrat că, de fapt, aceasta poate cauza şi efecte negative asupra sănătăţii. Chiar dacă încă nu se cunosc toate riscurile, se presupune că valeriana trebuie consumată pe o perioadă mică de timp (4-8 săptămâni) în cazul adulţilor sănătoşi.
Printre efectele provocate de valeriană se enumeră: