Vârsta la care creierul îmbătrânește cel mai mult: Cum să întârzii procesul. Creierul îmbătrânește în valuri, potrivit unui nou studiu revoluționar. Procesul de îmbătrânire al creierului nu este unul gradual, ci marcat de trei „valuri” distincte, care au loc la vârstele de 57, 70 și 78 de ani.
Cercetarea, realizată pe un eșantion de aproape 5.000 de britanici cu vârste între 45 și 82 de ani, a analizat concentrația a peste 3.000 de proteine din sângele participanților, identificând 13 proteine direct legate de îmbătrânirea cerebrală.
Aceste descoperiri nu doar că schimbă percepția asupra modului în care îmbătrânim, dar oferă și noi perspective asupra intervențiilor care ar putea încetini sau chiar preveni apariția unor boli neurodegenerative precum demența.
CITEȘTE ȘI: Fă acest lucru în fiecare zi și creierul tău va funcționa ca un ceas elvețian
Proteinele-cheie care dezvăluie vârstele critice
Printre cele mai relevante proteine identificate, Brevican (BCAN) și GDF15 au atras atenția cercetătorilor:
Brevican este asociată cu declinul cognitiv, accidentul vascular cerebral și problemele de mișcare.
GDF15 este legată de bolile asociate vârstei înaintate.
Aceste proteine ating vârfuri semnificative la vârstele de 57, 70 și 78 de ani, ceea ce sugerează că acestea ar putea fi momentele ideale pentru intervenții terapeutice, fie prin schimbări ale stilului de viață, fie prin tratamente personalizate.
Creierul îmbătrânește mai devreme decât credem
Contrar percepției că îmbătrânirea începe la bătrânețe, cercetătorii au descoperit că „valurile” de schimbări cerebrale pot apărea încă din decada a cincea de viață:
La 57 de ani
Este posibil să apară primele semne de îmbătrânire cerebrală, moment în care ar putea fi esențial să începi să adopți un stil de viață sănătos pentru a întârzia declinul.
La 70 de ani
Se observă o creștere a proteinelor asociate cu bolile neurodegenerative, marcând un moment critic pentru prevenirea unor afecțiuni precum demența.
La 78 de ani
Îmbătrânirea cerebrală devine mai pronunțată, iar intervențiile pot viza mai ales menținerea calității vieții și încetinirea declinului cognitiv.
Stilul de viață – cheia pentru a întârzia îmbătrânirea
Descoperirile confirmă că adoptarea unui stil de viață sănătos joacă un rol crucial în întârzierea valurilor de îmbătrânire cerebrală. Recomandările includ:
- Dietă echilibrată: Consumă alimente bogate în nutrienți care susțin sănătatea creierului, cum ar fi peștele gras, nucile și fructele de pădure.
- Exerciții regulate: Activitatea fizică ajută la îmbunătățirea circulației sangvine și la menținerea sănătății neuronale.
- Somn suficient: Creierul se regenerează în timpul somnului, așa că este esențial să dormi între 7-8 ore pe noapte.
- Interacțiune socială: Menținerea relațiilor sociale active stimulează funcțiile cognitive și reduce riscul de izolare și depresie.
Cum putem folosi aceste informații?
Studiul subliniază importanța detectării precoce a schimbărilor cerebrale. Cercetătorii sugerează dezvoltarea unor biomarkeri pentru monitorizarea sănătății creierului, care ar putea ghida intervențiile personalizate. Acest lucru ar putea însemna prevenirea unor boli precum demența înainte ca simptomele să devină evidente.
CITEȘTE ȘI: Testul care îți arată starea de sănătate a creierului tău: Poate fi făcut acasă – Durează 20 de secunde
Îmbătrânirea corpului: Valurile de schimbări fizice
În completarea acestui studiu, cercetările anterioare realizate de Universitatea Stanford au arătat că schimbările fizice majore au loc în valuri, la vârstele de 44 și 60 de ani. Acestea includ încetinirea metabolismului, îmbătrânirea pielii și o predispoziție crescută la boli cardiovasculare.
Viitorul cercetărilor asupra îmbătrânirii
Cu o populație globală tot mai îmbătrânită – estimările arată că până în 2050 vor exista peste 1,5 miliarde de persoane peste 65 de ani – descoperirile oferă o speranță uriașă pentru dezvoltarea de tratamente personalizate. „Identificarea acestor vârfuri de îmbătrânire deschide ușa pentru intervenții revoluționare care ar putea prelungi semnificativ viața activă a creierului”, afirmă autorii studiului.
