O echipă de cercetători din Marea Britanie a anunțat că investighează dacă picăturile de nas cu vitamina A pot ajuta pacienții cu coronavirus să-și recupereze simțul mirosului pierdut sau modificat, un simptom comun al COVID-19 și al altor infecții virale care poate persista săptămâni sau luni după infecție.
„Studiul Apollo” desfășurat de Universitatea East Anglia (UEA) la Smell and Taste Clinic, din cadrul spitalului James Paget, încearcă să stabilească impactul acestor picături asupra celor care s-au recuperat după infecția cu coronavirus, dar au rămas în imposibilitatea de a percepe mirosurile și parfumurile, indiferent de intensitatea lor.
Un procent semnificativ de pacienți vindecați de COVID experimentează pierderea mirosului pe termen lung
Pierderea mirosului este considerat unul dintre simptomele „clasice” ale COVID-19, alături de pierderea gustului, febră și tuse persistentă. Un număr mare de pacienți cu COVID-19 își pierd simțul mirosului și, deși nu este clar cât de mulți experimentează această problemă, unele studii arată că procentul ar fi de până la două treimi, scrie doc.ro.
„A fost evident de la începutul pandemiei că un procent semnificativ de oameni și-au pierdut capacitatea de a mirosi”, a declarat cercetătorul dr. Nicolas Dupre, directorul clinicii de boli neuromusculare și neurogenetice de la Universitatea Laval din Quebec. Acest lucru este destul de frecvent în cazul multor boli infecțioase, dar în cazul COVID, efectul a fost mult mai important.
La alte infecții virale, mirosul și gustul revin de obicei după ce sinusurile se descongestionează. Dar în cazul COVID-19, virusul ar putea pătrunde în zona mică a creierului numită bulb olfactiv, care are un rol important în recunoașterea mirosului, mai explică Dupre.
„Virusul ucide probabil unele dintre celulele din bulbul olfactiv și de aceea puteți observa un efect de lungă durată”, a spus el. Pierderea simțului mirosului vă poate afecta viața de zi cu zi, a spus Dupre. Și chiar și atunci când îl recapeți, poate fi diferit de pe care îl aveai înaintea virusului. La unii oameni, pierderea mirosului ar putea fi permanentă, dar acest lucru nu este încă clar.
CITEȘTE ȘI: Este nevoie de încă o doză de vaccin anti-COVID? Ce arată studiile
„Încă credem că la 80% dintre oameni nu există un impact semnificativ asupra mirosului lor. Deci, majoritatea oamenilor se vor recupera, dar într-un procent mic, impactul poate fi permanent. Acest lucru ar putea face parte din simptomatologia pe termen lung pe care o constatăm în cazul COVID”, a spus Dupre.
Pierderea mirosului poate afecta serios calitatea vieții unei persoane
Unii pacienți experimentează un simț al mirosului denaturat, asociind mirosuri urâte lucrurilor care au de obicei un miros plăcut. Chiar dacă persoanele se recuperează complet după infectare, problemele senzoriale pot persista săptămâni, luni și, eventual, ani la unii pacienți, parte a unui sindrom post-viral cunoscut sub numele de COVID de lungă durată.
Deși pierderea mirosului poate părea o problemă relativ minoră în comparație cu unele dintre cele mai grave simptome ale bolii, care pot pune viața în pericol, ea are un efect profund asupra vieții persoanelor care o experimentează și este strâns legată de alte simțuri, în special de gust.
Înainte de a merge mai departe, să definim câțiva termeni cheie. Anosmia este pierderea totală a mirosului. Parosmia este cea în care mirosurile normale sunt distorsionate, de obicei într-un mod neplăcut. Gustul este ceea ce este preluat de receptorii de pe limbă. Aroma este experiența senzorială totală a alimentelor, la care mirosul este cel care contribuie major, dar sunt implicate și celelalte simțuri. Aceasta înseamnă că, chiar dacă gustul (limba) este nealterat, pierderea mirosului va afecta serios aroma percepută.
Până în acest moment, există tratamente limitate pentru această afecțiune. Steroizii sunt o variantă folosită, deși au destule efecte secundare și există dovezi limitate că ar funcționa eficient. Medicii din întreaga lume au recomandat antrenarea mirosului ca terapie alternativă. Astfel, te poate ajuta să miroși în mod regulat arome puternice, precum cafeaua și usturoiul pentru a reînvăța creierul să recunoască diferite mirosuri.
Studiul ar putea arăta modul în care vitamina A ar putea repara țesuturile din nas deteriorate de virus
Cercetările anterioare din Germania au „arătat beneficiul potențial” al vitaminei A în tratarea pierderii mirosului, precizează UEA, iar studiul este conceput pentru a „explora modul în care funcționează acest tratament pentru a ajuta la repararea țesuturilor din nas deteriorate de viruși”. Studiul german a constatat că simțul mirosului la persoanele tratate cu vitamina A s-a îmbunătățit de două ori mai mult decât la cele care nu au primit tratamentul.
În studiul organizat de cercetătorii de la Universitatea East Anglia (UEA), picăturile de nas cu vitamina A vor fi administrate pacienților voluntari, timp de 12 săptămâni. Rezultatele vor fi comparate cu cele ale unui grup care va primi un placebo cu picături inactive.
Ca parte a procesului, tuturor participanților li se va cere să miroasă diverse arome puternice, cum ar fi cele de trandafiri sau de ouă clocite, în timp ce sunt supuși scanărilor speciale ale creierului.
CITEȘTE ȘI: Efectul ciudat pe care COVID-19 îl are asupra picioarelor – Există și o parte bună!
Scanările vor stabili dacă nervii implicați în simțul mirosului au fost reparați și va detecta activitatea creierului legată de recunoașterea mirosurilor, a explicat profesorul Carl Philpott, de la UEA.
Philpott a mai adăugat că aproximativ 1 din 10 pacienți COVID-19 care și-au pierdut simțul mirosului nu și-au revenit complet la patru săptămâni după infecție și a spus că o „problemă cheie” pentru pacienți și medici este „lipsa unor tratamente eficiente dovedite”.
Dr. Philpott precizează că pierderea mirosului după infectarea cu coronavirus a afectat aproximativ 5% din oameni, iar COVID-19 a declanșat o creștere uriașă a cererii de tratamente. „Este o mare problemă”, consideră el, „care contribuie la probleme precum depresia, anxietatea, modificările poftei de mâncare și izolarea”. De asemenea, supune pacienții la un risc de pericol indicat de mirosuri, inclusiv gaze și alimente stricate.
