Fie că vă doriţi să scăpaţi de aluniţe sau alte formaţiuni ale pielii deranjante din punct de vedere estetic, fie din motive medicale, cum ar fi riscul de cancer de piele, cea mai frecventă întrebare este: cu laserul sau cu bisturiul? Un medic dermatolog şi un chirurg plastician explică avantajele fiecărei metode.
Dacă în urma unui consult dermatologic şi a unei dermatoscopii, se impune excizia unui neg/aluniţe sau a unei altei formaţiuni de la nivelul pielii, din cauza riscului de transformare malignă, sau dacă vă doriţi să ştergeţi de pe piele o aluniţă care vă deranjează din punct de vedere estetic, următorul pas este modalitatea de abordare: cu laserul sau chirurgical.
Bisturiul, pentru aluniţele de mari dimensiuni
Abordarea chirurgicală se foloseşte în general pentru aluniţele sau formaţiunile de mari dimensiuni. Ca orice intervenţie clasică, chirurgicală, excizia cu bisturiul a unei aluniţe durează mai mult decât excizia laser, iar timpul de recuperare este ceva mai lung, remarcă adevarul.ro.
CITEȘTE ȘI: Copilul tău are ALUNIȚE? Când este cazul să mergi la dermatolog
Însă are avantajele ei. Preţul este mai economic, întrucât nu apar costuri legate de valoarea laserului – preţuri de achiziţie care variază între 20.000 – 100.000€, iar cele de întreţinere anuală de minimum 5000€ sau costuri de consumabile. La acestea se adaugă şi trainingul specialiştilor dermatologi, care înseamnă costuri semnificative.
„Abordarea chirurgicală este mai amplă şi mai sigură, de obicei practicându-se o incizie în “felie de pepene”, cu marjă de siguranţă. Incizia trebuie efectuată în aşa fel încât direcţia marginilor plăgii să aibă cel mai scăzut coeficient de tracţiune, dacă se poate, paralel cu pliurile naturale ale corpului sau ale feţei, evitând astfel, pe cât de mult posibil, formarea unei cicatrici urâte”, explică dr. Dan Dumitrescu, medic primar Chirurgie Estetică, în cadrul clinicilor Bio-Medica International din Bucureşti.
Toate formaţiunile excizate de la nivelul pielii trebuie obligatoriu trimise şi prelucrate de către un laborator de anatomie patologică/histopatologie, cu descrierea clară a respectivului fragment excizat, pentru o diagnosticare cât mai precisă.
Laserul, mai puţin invaziv, timp de recuperare mai scurt
De cealaltă parte, excizia cu laserul este adesea preferată pentru aluniţele de mici dimensiuni, dar şi pentru că permite excizia mai multor leziuni în cadrul aceleiaşi intervenţii. Procedura este minim-invazivă, durează câteva minute, timpul de recuperare este scurt – 5-7 zile, iar riscul de formare a cicatricilor cheloide este mai mic decât în cazul intervenţiei clasice.
CITEȘTE ȘI: Cancerul de piele, un coşmar pentru români: Care sunt şansele de supravieţuire
„Un mit frecvent vehiculat în legătura cu excizia laser a aluniţelor este aceea că laserul distruge aluniţa sau formaţiunea şi astfel nu se mai poate face biopsia probei. Acest lucru este complet fals, proba biologică se recoltează la fel în ambele situaţii, avantajul primordial al laserului fiind acela de sigilare a vaselor de sânge imediat, în urma secţionarii, făcând ca sângerarea postintervenţională să fie minimă, iar posibilitatea de migrare a celulelor în ţesuturile învecinate – minimă, deci reducerea semnificativă a recidivelor – cu importanţă decisivă în tratamentul formaţiunilor maligne. Costurile sunt semnificativ mai mari decat în chirurgia clasică. Rezecţia integrală este foarte importantă în cadrul unei excizii, iar acest lucru se poate realiza la fel din bine şi chirurgical, clasic, dar şi laser”, explică dr. Lucian Russu, medic specialist dermatolog în cadrul clinicilor Bioderm din Bucureşti.
În funcţie de particularităţile fiecărui caz, medicul va face cea mai bună recomandare în ceea ce priveşte modalitatea de abordare.
„Este extrem de importantă informarea corectă a pacientului înainte de o intervenţie de acest gen de către medicul dermatolog sau chirurg plastician despre eventualele riscuri, inclusiv formarea de cicatrici. Este bine de ştiut şi că cicatricile ţin de cele mai multe ori de propriul ţesut. Foarte importante sunt şi controalele dermatologice periodice de prevenţie, dar şi postintervenţional”, conchide dr. Dan Dumitrescu.
